blogul urban plan


Dilema unui orasean

December 14th, 2011 | Publicat in: bucuresti

Teren de vanzare

Oare cati dintre noi au ca obiectiv sa locuiasca intr-o locuinta individuala, cu curte, aer curat si vecini linistiti?

Locuirea in blocurile de dupa anii 1950 a fost in cele mai multe cazuri un cosmar pentru cei care s-au aflat in situatia de a fi demolati si mutati de voie de nevoie la bloc. In garsoniera, la doua sau trei camere, au fost indepartati de peticul de pamant unde probabil aveau o mica gradina, de obiceiurile pe care le aveau locuind traind intr-o casa la curte, fiind ingramadati militareste in locuinta colectiva de origine corbusiana – la bloc.

Cel putin in Bucuresti, statul socialist a construit cateva mii de astfel de locuinte, marind ce-i drept densitatea locuitorilor in zona urbana asa cum ii sta bine unei capitale dar sacrificand zone urbane valoroase nu numai prin calitatea unor cladiri ci si prin eliminarea unui anumit stil de locuire.

Acest lucru se urmareste din nou si in ziua de azi, insa cu urmari mai jalnice decat inainte cand s-au proiectat cartiere in intregime, urmarindu-se doar ocuparea unor petice de teren neconstruite dar si neconstruibile in opinia mea.

Astfel prin inghesuirea in cartierele cunoscute, noii locuitori au trebuit sa invete sa locuiasca la bloc, sa se adapteze precum un organism intr-un mediu nou la realitatea celor 30 pana la 50 metri patrati. Insa cel putin pana in anii 80 a existat si o latura pozitiva la acest tip de locuire. Canalizarea, apa calda, gazul si incalzirea au devenit o dotare obisnuita la majoritatea blocurilor – un lucru de care nu toti beneficiasera inainte.
In plus dotarile de cartier, cresele, scolile si liceele au fost convenabil asezate incat sa fie accesibile la maxim 10 minute de mers pe jos – ceea ce nu era cazul pana atunci.
Doar aceste doua aspecte enumarate au dus totusi la o crestere a calitatii locuirii – nu extraordinara dar notabila.

Dupa anii 90 a inceput goana dupa revendicari si achizitii de imobile. Proiecte urbanistice au fost realizate si noi zone de locuinte au fost construite. Foarte multi insa si-au achizitionat si construit imobile in afara Bucurestiului. Suprafete construite generoase, sufragerii de 30 mp, dormitoare de 20 mp – arata de cele mai multe ori lipsa unei maini de arhitect – pentru ca stim cu totii ca romanul se pricepe la arhitectura, fotbal si calculatoare si nu are nevoie de ajutor, si arata incercarea de a contrabalansa lipsa de spatiu din locuintele din care au plecat.

Daca problema spatiului s-a rezolvat asa, celelalte probleme sunt uneori mai dificil de rezolvat – nu imposibil insa cu costuri mai mari.

Lipsa apa -> put propriu
Lipsa termoficare -> centrala termica gaz
Lipsa gaz -> centrala termica lemn
Lipsa canalizare -> fosa septica
Lipsa magazin -> drum la cel mai apropiat magazin deobicei cu masina
Lipsa scoala,liceu -> drum obligatoriu cu masina pana la cel mai apropriat punct

In aceste conditii nu este intotdeauna o solutie benefica pentru toti mutarea intr-un “paradis verde” din apropierea Bucurestiului mai ales cand majoritatea terenurilor la preturi acceptabile azi nu au dotari edilitare corespunzatoare.

Obtinere PUD

April 12th, 2011 | Publicat in: urbanism

Daca doriti sa demarati constructia propriei locuinte pe pamant atunci trebuie sa stiti cativa pasi prin care veti trece cu siguranta.

Anterior achizitionarii terenului este de dorit sa solicitati vanzatorului un certificat de urbanism. Acesta este eliberat de catre primaria locala. Certificatul de urbanism va informeaza asupra conditiilor in care va puteti construi locuinta. In unele cazuri, daca nu sunteti multumit de parametrii (suprafata construita, suprafata desfasurata sau numar nivele) vi se ofera posibilitatea de a cere marirea acestor parametrii de constructie, pe baza aprobarii unui proiect urbanistic de detaliu.

Pentru obtinere PUD trebuie elaborat un proiect ce va fi supus avizarii in primaria de care apartine terenul dumneavoastra. Avizarea se obtine in urma unei sustineri in comisia tehnica a primariei – unde sunt prezentate motivele pentru care se doreste marirea parametrilor de constructie despre care am scris mai sus.

Pentru detalii si consultanta legata de PUD ma puteti contacta la 0720.450.392 sau puteti completa formularul de contact facand click aici si va raspund prin e-mail la intrebarile legate de proiecte PUD.

“Gloria” apusa din titan

April 5th, 2011 | Publicat in: bucuresti

Vă mai aduceți aminte de cinematograful grădină Gloria? Situat lângă ștrandul popular denumit “3 ligheane” din cartierul Titan, era uneori locul de distracție al tinerilor din anii 80, unde pe lângă biletul de film se vindeau și celebrele “bomboane agricole” sau gumele Turbo. Mini cinematograful deschis, era dotat cu scaune de tramvai pe post de fotolii pentru spectatori, iar la fiecare reprezentație erau prezenți și musafirii nepoftiți din ștrandul de alături – țânțarii – care faceau vizionarea filmelor cu Piedone mult mai dificilă.

Am trecut de curând pe acolo și am avut ocazia să intru în incinta sa, după ce de nenumărate ori mă întrebasem ce se mai întămplă acolo. Răspunsul a fost cel pe care îl bănuiam: paragină totală.

Ecranul cinematografului deschis Gloria

Ecranul cinematografului deschis Gloria | Sursa foto: Adrian Cocioceanu

Scaunele de tramvai au fost “împrumutate” de acolo, doar unul a mai supraviețuit fiind “reținut” în incintă de un trunchi de copac – acesta a fost îndepărtat la rândul său, ecranul încă este pe loc – însă într-o stare jalnică.

Scaun tramvai  cinematograf deschis Gloria

Scaun tramvai cinematograf deschis Gloria | Sursa foto Adrian Cocioceanu

Din discuția cu paznicul de acolo reiese ca terenul este in litigiu – a fost revendicat de catre foștii proprietari acolo fiind inainte de elanul construcțiilor din anii 70 – o uriasa cărămidărie, însă actualul proprietar vroia să construiască o parcare.

 

Vedere din cinematograf spre strand

Vedere din cinematograf spre strand | Sursa foto Adrian Cocioceanu

În rest, imaginile vorbesc de la sine.

Bucurestiul vechi prin ochii Englezilor

April 5th, 2011 | Publicat in: bucuresti

Doua filmulete interesante din anul 1964, le arata englezilor ca lucrurile nu stau asa de rau in Romania, acea tara de dupa “Cortina de Fier” despre care nu se aude mai nimic. Comentariul este in engleza, imaginile surprind un Bucuresti infloritor, inainte de cutremur sau de demolari

BUCURESTI 1964

ROMANIA 1964

Harta locuitorilor pe tari

April 5th, 2011 | Publicat in: harti

Aveti mai jos o interesanta harta care arata distributia numarului de locuitori pe tari, pornind de la 1 milion de locuitori.

Harta locuitorilor

Harta locuitorilor pe tari. Sursa: US Bureau of Census

Interesant este cum numarul locuitorilor a fost folosit drept factor pentru a modela forma geografica a tarilor, realizandu-se o reprezentare grafica inedita.

Multe masini, putine solutii dar nervi intinsi la maxim

August 26th, 2010 | Publicat in: trasee

Indiferent daca sunteti sofer sau nu, ati avut ocazia sa circulati pe drumurile din Romania, si ati observat cat de incet se circula pe zonele cele mai tranzitate mai ales la final de saptamana. Un exemplu clasic si des mentionat in media este celebrul prin notorietate negativa, DN1. Ritualic, vineri dupa-amiaza se creeaza cozi interminabile pe acest drum pe masura ce foarte multi bucuresteni motorizati se urca in masini si pornesc spre statiunile de pe Valea Prahovei. Nici sambata nu este mai liber deoarece se genereaza mult trafic intre statiuni, impiedicand amatorii de deplasari rapide sa-si atinga scopul.

Duminica, putem sa luam traficul de vineri dupa-amiaza, il transferam pe sensul invers – spre Bucuresti, si obtinem un blocaj “interesant” pe intrarea nordica in spre capitala.  Dar toate astea par sa fie probleme ne-insemnate fata de ce ne asteapta in viitor – daca nu se implementeaza solutii. Beijing – un oras cu economie in plina ascensiune cunoaste o explozie a numarului de autoturisme inmatriculate, anul trecut 4 milioane, anul acesta in decembrie vor avea cel mai probabil 5 milioane. Enorm..

Sursa:yahoo.com

Sursa:yahoo.com

Efectele unei infrastructuri care nu mai face fata se vad deja, in ciuda faptului ca in China se investeste foarte mult in infrastructura de transport. Un astfel de blocaj rutier a afectat de curand transportul in, si din spre Beijing – lasand autovehicule pe lungimi de 100km in asteptare pentru zile intregi si declansand si un fenomen secundar interesant si deloc de neglijat: aparitia unei mini-economii spontane. Soferii blocati in trafic au fost nevoiti sa achizitioneze produse de nevoie imediata (apa, gustari reci) de la vanzatorii ambulanti aparuti pe marginea drumului ca ciupercile dupa ploaie – totul la un pret piperat, desigur.

Solutii pentru evitarea unei astfel de situatii au fost formulate de mai multa vreme. De altfel, environmentalistii au avertizat sa renuntam cand este posibil la deplasarea motorizata, alegand transportul in comun (dar cui ii convine asa ceva?), sau sa ne urcam mai des pe biciclete – am putea salva si mediul facand si putina miscare in acelasi timp. 60 de oameni in masini inseamna sirul ala lung pe patru randuri, din fotografia de mai jos.

Sursa: www.dailycognition.com

Sursa: www.dailycognition.com

Chinezii au venit cu un proiect de solutie hilar, un mega-autobuz etajat, dar liber pe dedesubt care sa permita vehiculelor mici sa-l depaseasca trecand la propriu pe sub el.  Il puteti admira in toata splendoarea  in fotografia de mai jos.

Sursa:chinanews.com

Sursa:chinanews.com

Trecand la solutii mai serioase si mai realiste, un sistem de management inteligent al traficului exista deja sub anumite forme implementat in diferite tari, se incearca si la Bucuresti accelerarea tranzitului rutier prin optimizarea timpilor de asteptare la semafoare –  optimizare bazata pe captarea de informatii in timp real despre traficul in desfasurare si alimentarea unui calculator care sa decida lungimea semnalului de rosu pentru vehicule, pe anumite artere urbane.

Solutia adevarata insa, presupune implementarea acestui sistem la toate arterele din oras, deoarece sistemul rutier functioneaza ca un sistem – nu putem optimiza doar o sectiune, pentru ca putem primi trafic suplimentar din alte sectiuni ne-monitorizate in prezent. O alta etapa – deja planificata este adaptarea intersectiilor incat sa proceseze mai multe vehicule, trecerea in subteran de cate ori se poate – prin pasaje (dupa 1990 nu prea s-au mai facut pasaje rutiere noi in Bucuresti – cel mai nou fiind facut in zona Baneasa), de asemenea treceri subterane si pentru traficul pietonal  ori de cate ori este posibil acest lucru – in coordonare cu statiile existente de metrou si metrou usor, si nu in ultimul rand apelarea la mijloacele de transport in comun subterane, cu adevarat rapide pentru anumite trasee in Bucuresti. O deplasare de test cu un vehicul de suprafata pe relatia vest-est in Bucuresti a aratat ca durata poate sa fie mai mult decat dubla fata de varianta subterana cu metroul, la anumite ore de varf.  Intre nord si sud probabil este mai grava situatia, nefiind multe variante de ocol disponibile in caz de blocaj rutier.

Fara o implementare urgenta a unor solutii de acest tip, mersul la viteza foarte mica in masina sau chiar stationarea intre localitati va deveni o rutina, fortandu-ne sa alegem solutii mai verzi probabil – in cazul in care nu ne cumparam toti elicoptere. Dar atunci doar mutam problema de jos in sus…

Interviul Urban Plan (1)

July 26th, 2010 | Publicat in: bucuresti

Incep azi un prim interviu dintr-o serie pe care o doresc cat mai numeroasa si cu interlocutori cat  mai diferiti. Subiectul este Bucurestiul iar intrebarile vor avea caracter liber, nu pornim de la idei prefabricate. Urmariti tag-ul interviu pentru a gasi si interviurile viitoare.

Pentru inceput am intervievat-o pe GB  – nascuta in 1981, studii ca toti ceilalti pina in 2000 cind a ales arhitectura in locul ASE-ului.

Dupa ce a terminat, spera sa faca arhitectura dar a facut arhitectura de restaurare la firma unor prieteni, apoi a fost invitata sa faca niste ore de atelier de arhitectura,  lucru care a bucurat-o pentru ca a reusit sa motiveze niste studenti sa gindeasca arhitectura.

Are o pasiune pentru film pe care o va transforma probabil intr-o lucrare de doctorat.

————————————————————————————————————————
Urban-Plan: Ce parere ai despre directia in care merge bucurestiul din punct de vedere al dezvoltarii urbanistice/arhitecturale ?

————————————————————————————————————————
GB: Nu cred ca exista o directie  fiecare o ia pe unde apuca. Nu cred ca cineva si a pus problema dezvoltarii.
Deocamdata ce vad este ca investitorii care apar dau directia, si nu sunt controlati iar asta e un raspuns “politic” mai mult decat unul din punct de vedere arhitectural/urbanistic.
Asta este ce inteleg romanii prin politic adica, iar daca nu se impune controlarea directiilor haotice de dezvoltare atunci ele nu prea exista decat pe hartie.
Si apropo de PUZ-uri PUG-uri mi  se pare ca PUG-ul Bucurestiului (pentru ca pe asta il stiu mai bine) e facut de oameni care nu au nici cea mai mica idee despre problemele reale de la fata locului, si cam atat pentru dezvoltare.

De la inceputul facultatii cind am inceput sa ma plimb prin centru bucurestiului, centrul vechi si nu numai, am avut o viziune de viitor cu ceea ce ar putea deveni daca ar fi reabilitate cladirile, pietele.
Din pacate au trecut 10 ani de atunci si abia acum si-au dat seama “investitorii” ca se fac bani din asta.

Rezultatele sunt insa ingrozitoare. Nu imi place ca in centru vechi sunt terase extinse pe toata strada, ca trebuie sa fac slalom printre ele, nu imi place ca numai parterul cladirilor s-a “reabilitat” lasand astfel pentru cei de la etaje sa isi reabiliteze diferit fatadele (ca astea conteaza) atunci cind si le vor reabilita (daca le vor reabilita vreodata).
————————————————————————————————————————
Urban-Plan: Intrevezi un model de dezvoltare specific pentru arhitectura bucurestiului viitor, poti sa scoti în evidenta un asemenea model, fie el negativ sau pozitiv ?

————————————————————————————————————————

GB: Pot spune ca depinde de studentii de acum de la facultate asta pentru viitorul indepartat si pentru viitorul apropiat depinde de ce mai vede prin new york Arsene (nn: Vladimir Arsene) si aduce in Romania. Ca stil vad arhitectura de dimensiuni mari, adica birourile, cladirile de birouri.

Cred ca da tonul in reprezentare (nn: Vladimir Arsene),  asa ca analizand cladirile lui (si nu numai, pentru ca a lasnat deja o moda) unele mi se par ok, dar nu se stie niciodata cine mai vine cu vreun beneficiar mai tare decat beneficiarii lui si isi impune alt stil, insa cred despre cladirile noi ca trebuie sa fie facute in afara centrului Bucurestiului.

————————————————————————————————————————
Urban-Plan: Sa presupunem ca parcurile din bucuresti vor disparea, sau vor ramîne prea mici pentru a satisface cererea locuitorilor de a se recrea in mediul urban. Ce alte posibilitati de recreere in aer liber ai vedea pentru bucuresti ?
————————————————————————————————————————
GB: Sa se duca la padure la gratar, in weekend bineinteles.. (zambeste ironic).  Mi-a venit o idee:  ce ar fi sa se faca un balon maaare cu aer liber si sa pluteasca deasupra Bucurestiului…

————————————————————————————————————————

Urban-Plan: TOP 5 locuri reprezentative (interesante) pentru Bucuresti, în opinia ta?
————————————————————————————————————————

GB: Mi-e firca sa nu fie banale.

Urban-Plan: Este doar parerea ta, nu este o parere absoluta si nici nu necesita validarea de catre altcineva.  Subiectivismul este incurajat !
GB: Mie imi place foarte mult sa ma plimb pe Magheru. Ma inspira foarte mult plimbarea de la Universitate la Romana.

Centrul vechi, pe stradute dar nu cele ocupate de terase, pentru ca la un moment dat in viata lor de stradute cind eram in facultate si nu era nici o sapatura si nici o terasa, ma rataceam pe acolo ca intram printr-un gang si ieseam pe altul (zambeste), apoi imi place sa ma plimb si pe Calea Victoriei. Daca nu vreau sa ma distraga nimic, ma plimb pe Victoriei, adica este un decor frumos dar fara zgomotul si agitatia pietonala de pe Magheru. Victoriei e pentru cind esti singur si vrei sa fi singur si Magheru e pentru cand vrei sa fi printre oameni.

Un alt loc care mi a placut a fost un deal de linga Filaret, urcam pe o scara si ajungeam pe varful unui deal de unde se vad acoperisurile centrului Bucurestiului.

Urban-Plan: Da, eu il stiu – mie imi aduce aminte de Sighisoara, nu stiu de ce.

GB: Da, de munte.
Apoi la restaurantul de la IKEA in locurile de la fereastra de unde se vede parcarea si celelalte magazine din complex. Asta ultima e un fel de “guilty pleasure” (zambeste). Deci ordinea ar fi :

Locul 5 :  Restauratul IKEA cu view

Locul 4 : Dealul Filaret

Locul 3 : Plimbare Calea Victoriei de la un cap la altul

Locul 2 : Stradutele centrului vechi

Locul 1 : Bulevardul Magheru – plimbare Universitate-Romana.

————————————————————————————————————————
Urban-Plan: O descriere cat mai completa (de la A la Z), dar succinta a intregii lumi in care traim.
————————————————————————————————————————

GB: Mie mi se pare ca e o lume fara valori autentice si mi se pare ca suntem din ce in ce mai putin creativi din orice punct de vedere din orice domeniu.
Mi se pare ca suntem prea critici unii cu altii, fiecare crede ca parerea lui este aia buna, fara sa fie deschis la discutii. Atat.

Urban-Plan: Multumesc!

26-iulie-2010.

La electroaparataj s-a dat stingerea

July 16th, 2010 | Publicat in: bucuresti

Fosta uzina Electroaparataj [vezi localizare] si anxele cladirii principale au fost demolate probabil pentru a face loc unui viitor cartier de locuinte, fenomen despre care am mai scris aici.

Electroaparataj este o companie producătoare de aparate de distribuţie şi control al electricităţii din România. Electroaparatj produce sisteme de climatizare, grupuri de răcire şi accesorii auto, fiind unul dintre furnizorii de componente pentru modelul Dacia Logan. Acţionarul majoritar al companiei este fondul de investiţii Broadhurst (deţinut de New Century Holdings) cu o deţinere de peste 84,74% din titlurile companiei.(sursa Wikipedia)

Haideti sa mai vedem odata cat de mare era zona ocupata de cladirile uzinei in aceasta fotografie aeriana.

Sursa: harta-bucuresti.com.ro si bing maps

Exista si un filmulet cu o parte din demolare:

Bucurestiul utopic

January 20th, 2010 | Publicat in: bucuresti

V-ati imaginat vreodata cum ar arata orasul daca istoria ar fi fost alta ?

Sa ne imaginam pentru o clipa Bucurestiul vechi, adus in zilele noastre sau Bucurestiul viitorului, sau poate Bucurestiul utopic, alternativ…Daca vreti sa ne imaginam ce ar mai fi putut exista, va invit sa intrati in Bucurestopia.

Daca n-ar fi existat Gara de Nord, cum ar fi aratat zona? Sau poate daca Dambovita nu ar fi fost regularizata, daca traseul metroului ar fi fost altul…scenarii pot fi multe, pentru inceput am realizat un prim exercitiu de imaginatie:  Bucuresti – Parcul de Nord.

Sursa imagine fundal: maps.bing.com

Bucurestiul utopic - Parcul de Nord | Sursa imagine fundal: maps.bing.com

Daca nu s-ar mai fi construit Gara de Nord in 1872, am fi avut un teren nefolosit in partea de nord a Bucurestiului, cu siguranta nu ar fi fost alocata suprafata pentru un parc asa cum am ilustrat in imaginea de mai sus, insa nu ne-ar fi fost de prisos un parc de dimensiunile Central Park asa cum au locuitorii New-York-ului.

Aveti propriile voastre imagini sau idei ale Bucurestiului utopic ? Va invit sa le impartasiti si cu ceilalti, vi le voi publica pe toate.

Sfantul Mall Sun Plaza

January 5th, 2010 | Publicat in: bucuresti

Noul complex comercial din zona de sud a Bucurestiului – Sun Plaza (localizarea exacta) - genereaza o serie de contradictii probabil tipice pentru orasul Bucuresti, facandu-ne sa ne punem intrebari legate de relatia sa cu restul organismului urban si cu istoria acestuia.

Asezat pe una din putinele coline naturale pe care le mai are Bucurestiul, este amplasat pe locul unde pana in anul 1985 existase Manastirea Vacaresti – construita in 1716, demolata pentru a face loc unui viitor Palat de Justitie – inceput dar nefinalizat.

Vedere aeriana spre fundatiile Mall Sun Plaza, Bucuresti | Sursa: www.harta-bucuresti.com.ro, bing.com

Vedere aeriana spre fundatiile Mall Sun Plaza, Sursa: www.harta-bucuresti.com.ro, bing.com

Desi topografia, compozitia functionala si istoria locului erau favorabile pentru amplasarea unui edificiu religios care intr-un fel ar fi reparat nedreptatea facuta in 1985, s-a decis eliberarea unei autorizatii de construire pentru un “Sfant Mall”. Chiar si in aceasta situatie, arhitectilor ar fi trebuit sa li se ceara sa aminteasca prin forma spatiilor noi construite trecutul locurilor peste care este asezat mall-ul acum. Bineinteles ca asa ceva nu s-a intamplat si ne-am trezit cu o constructie realizata cu finisaje sclipitoare. Exact ce trebuia pus in acel loc oare?

Schema intersectiei Piata Sudului, Sursa: Adrian Cocioceanu

Schema intersectiei Piata Sudului, Sursa: Adrian Cocioceanu

O alta contradictie este cea generata de alaturarea unor spatii comerciale de inalta calitate, cu spatii comerciale pentru comert stradal – tarabe ca sa fiu mai exact. Acestea sunt foarte interesant asezate aproape pe cornisa colinei care strajuie Calea Vacarestilor spre Piata Sudului constituind un veritabil sirag de “perle” albe (din cauza PVC-ului de la exterior) din care se inalta apoi Sun Plaza.

Interesant va fi si ce se va intampla cu traficul rutier si pietonal din zona Soselei Oltenitei si cea a Caii Vacaresti deoarece Mall-ul va genera suficient trafic in zona. Daca in ultima vreme traficul rutier se desfasoara destul de fluid, iar calea de rulare pentru transportul in comun este reparata si functioneaza corect, nu exista insa o integrare intre accesul la statiile de autobuz, troleibuz, tramvai, si metrou din zona ceea ce va conduce la o aglomerare pietonala la suprafata care la randul ei ar putea incetini traversarea intersectiei Pietei Sudului. Aparitia unei functiuni de comert/loisir cu aceasta suprafata ar fi trebuit sa genereze si o solutie de subtraversare pietonala a intersectiei, unind punctele de acces la transportul in comun.

In concluzie se pare ca orasul nostru isi sterge singur propriile urme de istorie si identitate, iar ceea ce putem doar spera deocamdata este ca va trebui sa gaseasca o cale de a isi reinventa viitorul, reparand pe alocuri din greselile trecutului.