Noul complex comercial din zona de sud a Bucurestiului - Sun Plaza (localizarea exacta) - genereaza o serie de contradictii probabil tipice pentru orasul Bucuresti, facandu-ne sa ne punem intrebari legate de relatia sa cu restul organismului urban si cu istoria acestuia.
Asezat pe una din putinele coline naturale pe care le mai are Bucurestiul, este amplasat pe locul unde pana in anul 1985 existase Manastirea Vacaresti - construita in 1716, demolata pentru a face loc unui viitor Palat de Justitie - inceput dar nefinalizat.
Vedere aeriana spre fundatiile Mall Sun Plaza, Sursa: www.harta-bucuresti.com.ro, bing.com
Desi topografia, compozitia functionala si istoria locului erau favorabile pentru amplasarea unui edificiu religios care intr-un fel ar fi reparat nedreptatea facuta in 1985, s-a decis eliberarea unei autorizatii de construire pentru un “Sfant Mall”. Chiar si in aceasta situatie, arhitectilor ar fi trebuit sa li se ceara sa aminteasca prin forma spatiilor noi construite trecutul locurilor peste care este asezat mall-ul acum. Bineinteles ca asa ceva nu s-a intamplat si ne-am trezit cu o constructie realizata cu finisaje sclipitoare. Exact ce trebuia pus in acel loc oare?
Schema intersectiei Piata Sudului, Sursa: Adrian Cocioceanu
O alta contradictie este cea generata de alaturarea unor spatii comerciale de inalta calitate, cu spatii comerciale pentru comert stradal - tarabe ca sa fiu mai exact. Acestea sunt foarte interesant asezate aproape pe cornisa colinei care strajuie Calea Vacarestilor spre Piata Sudului constituind un veritabil sirag de “perle” albe (din cauza PVC-ului de la exterior) din care se inalta apoi Sun Plaza.
Interesant va fi si ce se va intampla cu traficul rutier si pietonal din zona Soselei Oltenitei si cea a Caii Vacaresti deoarece Mall-ul va genera suficient trafic in zona. Daca in ultima vreme traficul rutier se desfasoara destul de fluid, iar calea de rulare pentru transportul in comun este reparata si functioneaza corect, nu exista insa o integrare intre accesul la statiile de autobuz, troleibuz, tramvai, si metrou din zona ceea ce va conduce la o aglomerare pietonala la suprafata care la randul ei ar putea incetini traversarea intersectiei Pietei Sudului. Aparitia unei functiuni de comert/loisir cu aceasta suprafata ar fi trebuit sa genereze si o solutie de subtraversare pietonala a intersectiei, unind punctele de acces la transportul in comun.
In concluzie se pare ca orasul nostru isi sterge singur propriile urme de istorie si identitate, iar ceea ce putem doar spera deocamdata este ca va trebui sa gaseasca o cale de a isi reinventa viitorul, reparand pe alocuri din greselile trecutului.
