NOTA ! Articolul a fost scris in anul 2000 dar publicat in 2009
Articole cu subiectul ‘bucuresti’
Excursie pe Calea Victoriei
Saturday, November 21st, 2009Prin Bucuresti cu bicicleta 2
Thursday, October 29th, 2009Episodul 2 are ca subiect traseul ce a avut drept scop cunoasterea zonei din spatele bulevardelor Mihai Bravu si Pache Protopopescu si Calea Mosilor.
A rezultat un traseu cu forma asta, pe care o puteti vedea pe harta si descoperirea a cateva locuinte si strazi interesante. Cateva fotografii puteti vedea mai jos.
Ce se putea face in zona lacului Titan
Wednesday, October 28th, 2009Zona analizata se afla in sud-estul capitalei, in vecinatatea parcului Titan.
Mobilarea acestei zone s-a efectuat in trei etape pe parcursul anilor 1968-1978-1988.
Prima etapa corespunde aplicarii principiilor urbanismului deschis, regasindu-se in unitati de locuit cu regim de inaltime P+4/P+10, spatiile create fiind generoase, la fel fiind si amplasarea cladirilor (retrageri 1,5h, asezate in vecinatatea parcului si lacului Titan).
A doua etapa corespunde amplasarii locuintelor colective joase P+4, dispuse in incinte semi-inchise corespunzand principiilor urbanismului inchis, creeandu-se astfel o serie de spatii semi-private ce au fost destul de apreciate de utilizatori, cel putin pana s-a intervenit cu etapa a III-a de indesire si placare a fronturilor strazilor pentru o folosire cat mai judicioasa a terenurilor fapt care a dus la aparitia unor disfunctii importante legate de insorire, spatii verzi insuficiente, densitate a locuirii prea mare, lipsa locurilor de parcare, in aceea perioada facandu-se rabat de la orice accesoriu arhitectural de fatada, fapt care este usor observabil prin compararea imaginii locuintelor din prima etapa fata de cele ulterioare. Tot in acest fel calitatea locuirii s-a diminuat, dezinteresul fata de spatiile comune a crescut, dupa 1989 putinele spatii verzi au fost abuziv ocupate de catre mici intreprinzatori care au adus cu sine un set nou de disfunctii contribuind la degradarea conditiilor de locuire.
Daca inainte de 1989 exista o regula cu privire la intretinerea spatiilor comune, fortand intr-o anumita masura locuitorii sa le intretina, dupa 1989 acestea pur si simplu au ajuns in paragina efectul accentuandu-se pe masura ce un nou tip de locuitori au inceput sa populeze aceste zone, aducand cu ei si multe obiceiuri care nu corespundeau cu modul de utilizare initial al spatiilor. Spre exemplu au inceput sa creasca pasari de curte sau mai ales cei care locuiesc la parter si-au pornit propria afacere in apartament, au construit un acces separat – propriu catre apartament; au aparut parcaje spontane pe altadata locurile de joaca pentru copii, sau chiar in gradina de fatada. Efectul este acelasi: s-a pierdut si se pierde in continuare acest pretios spatiu comun, singurul care ar putea media disfunctia in sine a locuirii in comun, care pe alocuri este aproape insuportabila.
Principala cauza in opinia mea este insuficienta acoperire legislativa si juridica a acestor terenuri care par sa fie ale nimanui, dar totusi ale tuturor.
Prin acordarea responsabilitatilor dar si a drepturilor depline asupra acestor terenuri, este posibil sa creasca interesul comun al locuitorilor de a intretine aceste spatii – prin intermediul unor promotori care sa inteleaga si sa respecte eventualele planuri si solutii de amenajare a acestor spatii venite din partea arhitectilor.
Asemenea solutii vor trebui sa ia in considerare particularitatile fiecarei situatii in parte, totodata avand grija sa creeze o imagine unitara la nivel de ansamblu (unitate in diversitate).
Prin Bucuresti cu bicicleta 1
Monday, October 12th, 2009Aceasta insemnare constituie inceputul unei serii de articole in care vreau sa prezint locuri interesante din Bucuresti, asa cum se vad ele prin aparatul de fotografiat – locuri in care am ajuns cu bicicleta, iar din cand in cand si cate un comentariu legat de locurile prezentate in fotografii si pe harta.
Desi material pentru insemnari exista de mai multa vreme, voi incerca sa le public pe toate chiar daca nu in ordinea in care au fost facute.
Pentru prima parte voi incepe cu traseul cel mai recent, pentru ca se leaga de o insemnare recenta despre case din Bucuresti .
Inca exista multa reticenta in ceea ce priveste fotografiatul din spatii publice. Totusi un paznic amabil de la un imobil de birouri a intrat in vorba, spunand ca balconul locuintei pe care o puteti gasi mai jos, seamana cu balconul Julietei asa ca i-am pastrat porecla data, am facut fotografia si am pornit mai departe.
Distanta parcursa a fost de aproximativ 27km si a acoperit o parte din zona nordica a Bucurestiului. Puteti face zoom pe harta accesand simbolurile din stanga hartii.

Locuinta pe strada Aviator Mircea Zorileanu, Foto: Cocioceanu Adrian

Balconul "Julietei", Foto: Cocioceanu Adrian

Vedere de-a lungul strazii Aviator Mircea Zorileanu, Foto: Cocioceanu Adrian
De ce nu mai exista case ca pe vremuri
Wednesday, October 7th, 2009
Dupa cateva plimbari pe strazi si prin case mai vechi din Bucuresti, acolo unde lucrurile au ramas aproximativ nemiscate de cel putin 70 de ani, poate si mai mult, mi-a revenit o intrebare : de ce nu mai exista case ca in acele vremuri?
Unde este camera bibiloteca, acolo unde “domnul” se retragea la o pipa dupa ce servea masa, sau la o partida de sah cu amicii, unde este podul cel plin de panze de paianjen si amintiri, sau pivnita plina de mistere?
Totul este comprimat acum, simplificat pana la absurd in containerul numit apartament sau garsoniera, asezat pe verticala pentru a economisii banii investitorilor. Dar la cei care locuiesc in container se mai gandeste cineva? Arhitectii in nici un caz se pare…iar ceilalti factori de decizie la fel. Nici beneficiarul final – individul – nu mai are idee ce sa ceara de la el – accepta genetic deja situatia existenta si se conformeaza, muncind zeci de ani pentru a acoperi creditul necesar achizitionarii containerului – de acelasi tip ca cel in care s-a nascut si el si in care se vor naste si trai si copiii lui.
In acest caz, ce pretentii sa mai avem despre comportamentul indivizilor condamnati sa traiasca in container si care nici macar nu stiu ca isi pot dori sa scape de el, in acest fel fortandu-i pe ceilalti care i-au hotarat lui soarta cu multi ani inainte – sa se gandeasca si la alte modalitati de locuire colectiva.

Imobil pe strada Latina, Bucuresti
Papusile de 4 metri – festivalul a fost o reusita
Monday, June 1st, 2009
Sursa: stirileprotv.ro
Festivalul B-FIT organizat de Primaria Municipiului Bucuresti si ArCuB intre 28 si 31 mai a fost un succes, dupa cum vedeti si in imaginile de mai sus.
Vedetele festivalului au fost, se pare, papusile inalte de 4 metri manevrate de indemanaticii francezi din trupa “Le Geants du Sud” – puteti vedea mai multe detalii despre ei clicand aici (site-ul lor este tradus automat, mai exista si inadvertente).
Festivalul a culminat cu un spectacol desfasurat in Piata Constitutiei, la care au asistat peste 1000 de bucuresteni, comediantii fiind foarte apreciati si rasplatiti cu aplauze pentru reprezentatia lor.
Cutremur in Vrancea
Saturday, April 25th, 2009Astazi 25 aprilie 2009 un seism cu intensitatea de 5 grade pe scara Richter a avut loc in zona Vrancea la o adancime de 120 Km. Seismul a fost resimtit in Bucuresti la valoarea echivalenta a 3 grade pe scara Mercalli.
Update: Domnul profesor Marmureanu, director al Institutului National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Pamantului intr-o declaratie televizata la statia tv Antena 3, a anuntat datele recalculate ale seismului: magnitudine 5.1 scara Richter, adancime 100 Km, asemanator cu seismul din 27 octombrie 2004.
Bucurestiul vechi piata Unirii anii 80
Wednesday, April 1st, 2009Cu aceasta insemnare demarez un proiect care a existat ca intentie de mai multa vreme, cu speranta ca de data asta va fi concretizat.
Obiectivul este crearea virtuala a zonei Piata Unirii, asa cum arata in perioada de glorie, a anilor 70-80 cand exista Hala Unirii, cand magazinul Unirii avea o imagine mai reusita decat in prezent si cand nu existau blocurile masive de acum.
Voi reveni cu imagini din proiect de fiecare data cand exista adaugiri importante, deci reveniti aici pentru actualizari.
Pentru inceput o prima imagine:(31 martie 2009)
O alta actualizare (02 aprilie 2009) – vedere spre magazinul Unirea.

O alta imagine generata pe 30 aprilie arata o parte (incompleta inca) din ansamblul format de Hala Unirii, Hanul lui Manuc si Magazinul Unirii.
Deplasarea centrelor oraselor
Tuesday, March 31st, 200901.Introducere
Orasele – au aparut din motive economice (O Flaherty – sustine ca din cauza avantajelor mai mari decat dezavantajele), sau din motive de aparare militara ceea ce putea aduce sanse mai mari de supravietuire pentru un grup de indivizi cu interese comune. In ambele cazuri existenta unui acces facil la resurse sau elemente naturale strategice au avut un rol hotarator in localizarea unei asezari.
Procesele se desfasurau mai lent datorita limitarii tehnologice – atacurile armate veneau in valuri ce puteau sa dureze si mai mult de 50 de ani – era necesar ca resursele alocate unui proces de aparare sau atac sa fie grupate intr-un spatiu convenabil de restrans si in apropierea unui depozit de resurse. In timpul dintre atacuri locuitorii trebuiau sa se intretina si sa prospere – meseriile se transmiteau in familie si breasla si deasemenea nu justificau relocare – de aici apare necesitatea unui loc fix – asezare, adica manifestarea fizica a unor activitati localizate.
02. Centrul initial si deplasarea centrului
Cu trecerea timpului, necesitatile si prioritatile au inceput sa mute centrul orasului – un loc liber ales, ce prezinta un cumul de interese comune si dotari. In loc sa cristalizeze alta asezare, locuitorii au urmarit in miscarea lor centrul de interes nou creat, marind suprafata orasului.
A locui in apropierea centrului de interes si profit era o necesitate evidenta sporind sansele de castig in piata concurentiala. Spatiul fiind limitat s-au constituit inelele concentrice ale dezvoltarii – deformate in unele cazuri datorita supunerii la limitarile topografice.
Cand distanta unui inel de centru a devenit inconfortabil de mare, si a atins un nivel critic, au trebuit sa apara centre de interes mai mici, repolarizand utilizarea solului.
Exista un amestec optim intre tipul de activitati numarul de locuitori si dotarile existente care putea favoriza la un moment dat mutarea unui centru.
Perioada industriala a modificat ratiunea centrelor de oras din punct de vedere al activitatilor introduse. Castigul se realiza acum nu in pravaliile tranzitate din centru ci in fabricile construite spre marginea oraselor deplasarea spre centru fiind mai redusa ca timp uneori lasandu-le fara posibilitatea de a realiza profit acolo. De asemenea si consumarea castigului s-a mutat cat mai aproape de domiciliu ducand la dezvoltarea centrelor de interes locale deja existente care in unele cazuri au depasit ca dimensiuni si amploare chiar zona initiala centrala a orasului.
03. Centrul impus / ne-adoptat de locuitori
In unele orase, ratiuni ce tin de dezvoltarea urbanistica totalitara au ignorat modul de functionare al orasului si au ales un centru convenabil cel mai adesea pentru functia de parada publica, au realizat dotarea spatiului cu cladiri ce pot adaposti functiuni corecte pentru satisfacerea cerintelor unui centru, insa proportia de functiuni, si numarul de oameni nu a fost potrivit pentru a sustine existenta lui. Astfel de centre impuse poarta adesea nume de piete (ex: Piata Unirii) insa sunt straine de fluxul si activitatile ce se desfasurau in locuri cu astfel de nume (ex: piata – loc de schimb, loc al profitului; Loc, spatiu întins, descoperit, unde se întâlnesc si se întretaie mai multe strazi într-un oras;totalitatea relatiilor economice ce apar în procesul de vânzare-cumparare a marfurilor), mai mult, le lipseste si ingredientul arhitectural potrivit pentru a produce coagulare de activitati si locuitori.
De multe ori redesenarea centrelor de oras nu a tinut seama de sistemul de relatii dintre componentza activitatilor, functiunile si numarul de oameni care folosesc aceste spatii. S-a schimbat sistemul de acces in centru, s-au renovat cladirile insa spatiile au ramas goale.
04. Criza centrului
Daca zona centrala nu este generatoare de profit nu poate justifica prezenta locuitorilor in acea zona, unde nu intamplator s-au acumulat cu timpul cladiri si spatii cu valoarea arhitecturala si urbanistica ridicata. In acest caz aceste cladiri si spatii cad in ingrijirea statului care de cele mai multe ori nu are puterea financiara pentru a sustine la nesfarsit intretinerea lor, sfarsind prin a fi abandonate si stergand cu timpul prestanta si trecutul unui oras.
Curentul de gandire “New Urbanism” a incercat sa remedieze aceasta situatie prin incurajarea atat a proiectantilor cat si a utilizatorilor de a sustine crearea si folosirea de spatii ce pot fi parcurse doar pe jos sau cu bicicleta, urmarind inundarea cu pietoni a zonelor centrale si generarea de cerere de servicii adecvate, care sa poata sustine locuitorii din cladirile zonelor centrale.
05. Centrul in orasul de maine
Astazi dematerializarea produsului comercializat distruge sau diminueaza rolul centrului, fragmentandu-l pana la un nivel nereprezentativ din punct de vedere topografic dar coerent economic – acest model de evolutie putand reduce mobilitatea locuitorilor in orase, decongestionandu-le.
Diagnostic pentru o zona din Floreasca
Sunday, January 25th, 2009• SIMPTOM (ANALIZA)
Situl analizat este asezat la confluenta a trei zone diferite: zona parcului sportiv Dinamo, zona de locuinte interbelice si zona fostului cinematograf Floreasca cu locuinte postbelice.
In prezent terenul este folosit de RATB ca garaj pentru parcul auto, producand multe neplaceri locuitorilor din zona.
Totodata, pe strazile Giuseppe Garibaldi si Johann Sebastian Bach trotuarele sint ocupate aproape in totalitate de autoturismele locatarilor, ingreunand circulatia.
• DIAGNOSTIC (SINTEZA)
Intreruperea vechii artere scurt-cicuit intre Blvd. Floreasca si Blvd. Barbu Vacarescu a condus la folosirea unui nou traseu desfasurat pe strazile Bartok, Rahmanninov si Rossini care aduce un plus de stres acustic zonei deja poluate de garajul RATB.
In plus, vizual (in plan), atat parcul cinematografului cat si anexele parcului sportiv Dinamo sint intoarse cu “spatele” la zona analizata, rezultand o insula izolata.
Deasemenea lipsa parcarilor amenajate este o disfunctie a zonei studiate.
• REMEDIU (PROPUNERE)
Se propune reintregirea traseului auto Donizetti-Rossini pentru a elimina traficul interstitial aratat mai sus. In zona adiacenta cinematografului se propun locuinte sociale colective P+3 – P+5 cu garaje la subsol. Pe doua din laturile zonei se vor prevedea locuri de parcare pentru a prelua autoturismele locuitorilor din zona adiacenta, precum si cele venite ocazional.
Compozitional, am incercat sa schimb centrul de greutate al liniei de simetrie ce trece prin parcul cinematografului, dirijand-o spre zona alaturata parcului sportiv printr-un pietonal ce traverseaza locuinta colectiva centrala.
Propun deasemenea tratarea speciala a fatadei posterioare a cinematografului pentru a o deschide vizual spre zona actualului garaj.
NOTA! Articolul a fost scris in anul 2002 dar publicat in 2009




