Top 10 orase dezvoltate tehnologic

May 25th, 2009

Poate ca nu avem toti inca elicoptere, masini zburatoare sau mancare dintr-o  pastila ca in filmele SF, insa avem HDTV si iPod, tehnologii puternice care fac viata secolului 21 destul de interesanta. De unde vine evolutia atunci? 

Ei bine aceasta vine din cateva orase ale planetei, care detin suprematia in cercetare si dezvoltare a tehnologiilor, dar si o populatie care sa sustina acest lucru. Din America de Nord pana in Asia am pregatit o lista de orase dezvoltate si dezvoltatoare de tehnologie.

Locul 10 - Tel Aviv, Israel

Sursa: Flicker, user Stan Mark

Exista o mare probabilitate ca 1 din 4 israelieni ce lucreaza in domeniul hi-tech sa locuiasca in Tel Aviv. Considerata capitala culturala a Israelului, Tel Aviv beneficiaza de o populatie tinara si de activitate non-stop. Acestea sunt doua mari ingrediente care explica de ce orasul are multe investitii iar initiativele sunt foarte bine finantate. Companiei Microsoft ii place Tel Aviv asa de mult incat isi deschide un nou centru de cercetare si dezvoltare acolo. Avand o populatie care isi petrece cel mai mult timp in “on-line”, mai mult decat in orice alta tara, se pare ca orasul este pozitionat corect pentru a beneficia de o dezvoltare si mai mare pe viitor.

Locul 9 - Munich, Germania

Sursa: Flickr, user Yushimoto 02

Sursa: Flickr, user Yushimoto 02

 

Aproape 65% din populatia Germaniei foloseste internetul rapid - fiind cel mai mare procent din Europa, iar Munich este considerat drept centrul ”hi-tech” al tarii. Insa in 2003 municipalitatea a transmis un mesaj care l-a determinat pe presedintele Microsoft Steve Balmer sa ia primul avion spre Munich. Ce continea mesajul? Orasul dorea sa schimbe Windows-ul de pe cele 14.000 de calculatoare ale lor cu Linux, iar pledoariile lui Steve nu au putut schimba nimic. Au facut schimbarea in 2006, ducand Munich-ul in topul celor 10 orase dezvoltate tehnologic.

 

Locul 8 - Bangalore, India

35% din forta IT a Indiei lucreaza in Bangalore si genereaza un procent masiv din PIB-ul Indiei. Bangalore are un numar mare de scoli de inginerie care alimenteaza industria IT, atragand companii de elita precum Microsoft, HP, 3M si Infosys care si-au deschis birouri acolo. Bangalore a fost denumit “Silicon Valley-ul” Indiei.

Locul 7 - Helsinki, Finlanda

Sursa: Flickr, user Rob Orthen

Sursa: Flickr, user Rob Orthen

Finlandezilor prin traditie le place sa fie tacuti si nu vorbesc lucruri marunte prea mult, insa au rasturnat piata cu o marca de telefon mobil. Nokia poate nu inseamna mare lucru, dar face o gramada de bani. Ironia face ca aceasta marca sa fie un subiect important de conversatie pentru finlandezi fie ca sunt implicati in industria “hi-tech” sau nu. De fapt, Helsinki are cele mai multe telefoane mobile per locuitor, chiar mai multe decat are Japonia sau America, iar un studiu arata ca aproximativ 70% din populatie foloseste internetul. Deasemenea Universitatea Tehnica din Helsinki pregateste mii de studenti pentru piata de tehnologii inalte, Helsinki fiind considerata a doua zona urbana in Europa ca marime a cresterii. Pentru un loc asa de tacut are o pozitie foarte buna in clasament.

Locul 6 - Seattle, Washington

Sursa: Flickr, user Darwin Bell

Sursa: Flickr, user Darwin Bell

Seattle este cunoscut pentru doua lucruri: companiile de tehnologie si magazinele de cafea. Bill Gates a pornit aici Microsoft cu birouri in tot orasul si in suburbii, dar nu este singurul. Amazon.com si T-Mobile sunt alte doua mari companii care au sediul in Seattle. Popularitatea companiilor din Seattle era asa de mare in anii ‘90 incat aproape 50.000 de oameni s-au mutat in oras. Nu intampini nicio problema in a gasi o retea wireless mai ales daca esti la o cafea in Starbucks - alta companie care a inceput de aici si care are magazine la orice colt de strada.

 

Locul 5 - Zona golfului San Francisco - California

Sursa: Flickr, user PatrickSmithPhotography

Sursa: Flickr, user PatrickSmithPhotography

Zona sudica a golfului care include si San Jose este standardul oraselor tehnologice din America. Cunoscuta sub denumirea de “Silicon Valley” - zona si-a capatat numele in anii 1970 datorita numarului mare de companii care construiau cipuri electronice bazate pe siliciu. De atunci toate numele mari s-au mutat in San Francisco: Intel, Yahoo, Hewlett-Packard, Google si Apple. Rezidentii acestei zone culeg roadele acestei dezvoltari, cum ar fi accesul la un sistem interconectat de transport cu autobuzul in care exista Wi-Fi gratuit si harti proiectate pe display-uri ”touch-screen”.

 

Locul 4 - Hong Kong, China

Sursa: Flickr, user Steve Webel

Sursa: Flickr, user Steve Webel

Aici poti comanda in restaurant unui ospatar robot. Asta e doar un exemplu al vietii pline de accesorii de inalta tehnologie din oras, care mai include o acoperire totala cu semnal pentru telefonia mobila si cel mai rapid internet din lume pentru consumatori casnici. Pentru a incuraja mai multe afaceri in domeniul tehnologiilor inalte, Hong Kong a deschis o zona numita Cyberport cu apartamente si magazine, toate cu acoperire Wi-Fi. Companii ce au ca obiect design-ul si efectele speciale s-au mutat aici - fiind un loc propice pentru afaceri. Scolarii sunt cei care adopta de cel mai devreme tehnologia, unii dintre ei scanandu-si amprenta digitala la scoala in loc sa semneze prezenta.

Locul 3 - Singapore

Sursa: Flickr, user sofvan

Sursa: Flickr, user sofvan

Singapore - un oras cu putin sub 4 milioane de locuitori este o tehno-utopie. Internetul wireless este gratuit pentru toti locuitorii. Guvernul a promis sa mareasca viteza internetului pe cablu la 1 Gb/s pana in 2012. Anul acesta banii mobili vor fi legalizati iar locuitorii vor putea plati direct de pe telefoanele mobile, laptopuri sau ceasuri de mana. RFID care este un fel de identificator electronic pentru masini este deja obligatoriu, taxarea pentru folosirea anumitor drumuri sau servicii facandu-se astfel automat. Nu este nicio surpriza ca firme ca HP, Fuji, IBM si Microsoft au aici reprezentante pe aceasta insula a fanteziilor tehnologice.

Locul 2 - Seul, Coreea de Sud

Sursa: Flickr, user swisscan

Sursa: Flickr, user swisscan

Samsung si LG sunt de origine din Seul si reprezinta coloana vertebrala a industriei telefoniei mobile. Asa se explica de ce telefoanele locuitorilor din Seul sunt de 10 ori mai rapide decat ale noastre. Alta mare afacere aici o reprezinta jocurile online. Mai mult de jumatate din jocurile produse in Coreea de Sud sunt livrate spre China. Si mai putin de jumtate din coreeni sunt impatimiti ai jocurilor online, ce se intalnesc cu regularitate in cafenele internet pentru a juca in echipa. Sunt asa de populare incat exista si o universitate in Seul care ofera cursuri pentru jocuri online. Seul este considerat drept unul din cele mai conectate orase, locuitorii au acces la internet fara fir in mijloacele de transport si chiar si in metrou.

Locul 1 - Tokyo, Japonia

Sursa: Flickr, user /\ltus

Sursa: Flickr, user /ltus

Tokyo este imaginea cea mai persistenta a vietii “hi-tech”. Aici poti gasi de toate: gadget-uri, telefoane mobile din generatia urmatoare, un sistem de transport public de mare viteza, electronica avansata, microcipuri miniatura si mai ales: toalete digitale. In timp ce companii mari din Tokio au sediul aici: Sony, Nikon, Panasonic, orasul este un loc de vanzare pentru orice produs japonez de la Nintendo la Epson. In Tokio, majoritatea locuitorilor au telefoanele mobile in permanenta in mana. Le folosesc pentru a trimite SMS, e-mail-uri, pentru vorbit si cumparat. Cand nu folosesc telefoanele mobile probabil folosesc internetul de mare viteza cu viteze de cateva ori mai mari decat in America de Nord.

Sursa articolului: 
http://www.askmen.com/top_10/travel_200/220c_travel_top_ten.html

Cutremur in Vrancea

April 25th, 2009

Astazi 25 aprilie 2009 un seism cu intensitatea de 5 grade pe scara Richter a avut loc in zona Vrancea la o adancime de 120 Km. Seismul a fost resimtit in Bucuresti la valoarea echivalenta a 3 grade pe scara Mercalli.

Update: Domnul profesor Marmureanu, director al Institutului National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Pamantului intr-o declaratie televizata la statia tv Antena 3, a anuntat datele recalculate ale seismului: magnitudine 5.1 scara Richter, adancime 100 Km, asemanator cu seismul din 27 octombrie 2004.

Unde e capatul pamantului

April 20th, 2009

Poate ca ai calatorit prin America Centrala, ai vazut animale rare prin Madagascar si ai ajuns si prin Chile. Ai calatorit destul de mult - asa consideri, insa pana sa-ti faci impresia ca esti cel mai tare explorator trebuie sa sti si asta: desi sunt salbatice, nici unul din locurile astea nu mai pot fi considerate indepartate in anul 2009.

De fapt foarte putin din pamantul planetei mai poate fi considerat inaccesibil, conform unei harti care arata gradul de conectivitate al asezarilor, creata de cercetatori de la Centrul de Studii al Comisiei Europene din Ispra Italia si de de Banca Mondiala.

Harta este bazata pe un model in care se calculeaza timpul necesar pentru a calatori pe apa sau uscat la cel mai apropiat oras de peste 50.000 locuitori. Modelul combina informatii despre topografia terenului si accesul la drumuri, cai ferate sau retele navigabile. De asemenea mai ia in considerare cum factori ca altitudinea, accidentarea terenului sau barierele naturale si antropice pot incetini timpul calatoriei.

Puse pe harta, rezultatele ne rezerva surprize. Mai putin de 10% din uscatul planetei este la mai mult de 48 de ore de calatorie pe sol fata de un oras apropiat. Mai mult, zone considerate indepartate si inaccesibile nu sunt chiar asa de departe de civilizatie precum ati crede. In Amazon, de exemplu, retele intinse de riuri si un numar crescator de drumuri arata ca doar 20% din terenuri sunt la distanta mai mare de 2 zile fata de un oras - cu o populatie asemanatoare cu cea a provinciei Quebec, Canada.

Harta a fost creata pentru a arata cum distributia oamenilor le afecteaza acestora accesul la resurse precum educatia sau serviciile medicale, si cum indepartam viata salbatica chiar si din cele mai indepartate colturi ale planetei.

 

Sursa: www.newscientist.com/article/mg20227041.500-wheres-the-remotest-place-on-earth.html

Bucurestiul vechi piata Unirii anii 80

April 1st, 2009

Cu aceasta insemnare demarez un proiect care a existat ca intentie de mai multa vreme, cu speranta ca de data asta va fi concretizat.
Obiectivul este crearea virtuala a zonei Piata Unirii, asa cum arata in perioada de glorie, a anilor 70-80 cand exista Hala Unirii, cand magazinul Unirii avea o imagine mai reusita decat in prezent si cand nu existau blocurile masive de acum.
Voi reveni cu imagini din proiect de fiecare data cand exista adaugiri importante, deci reveniti aici pentru actualizari.

Pentru inceput o prima imagine:(31 martie 2009)
O alta actualizare (02 aprilie 2009) - vedere spre magazinul Unirea.

O alta imagine generata pe 30 aprilie arata o parte (incompleta inca) din ansamblul format de Hala Unirii, Hanul lui Manuc si Magazinul Unirii.

piata-unirii-84-05-03

Deplasarea centrelor oraselor

March 31st, 2009

01.Introducere

Orasele - au aparut din motive economice (O Flaherty - sustine ca din cauza avantajelor mai mari decat dezavantajele), sau din motive de aparare militara ceea ce putea aduce sanse mai mari de supravietuire pentru un grup de indivizi cu interese comune. In ambele cazuri existenta unui acces facil la resurse sau elemente naturale strategice au avut un rol hotarator in localizarea unei asezari.

Procesele se desfasurau mai lent datorita limitarii tehnologice - atacurile armate veneau in valuri ce puteau sa dureze si mai mult de 50 de ani - era necesar ca resursele alocate unui proces de aparare sau atac sa fie grupate intr-un spatiu convenabil de restrans si in apropierea unui depozit de resurse. In timpul dintre atacuri locuitorii trebuiau sa se intretina si sa prospere - meseriile se transmiteau in familie si breasla si deasemenea nu justificau relocare - de aici apare necesitatea unui loc fix - asezare, adica manifestarea fizica a unor activitati localizate.

02. Centrul initial si deplasarea centrului

Cu trecerea timpului, necesitatile si prioritatile au inceput sa mute centrul orasului - un loc liber ales, ce prezinta un cumul de interese comune si dotari. In loc sa cristalizeze alta asezare, locuitorii au urmarit in miscarea lor centrul de interes nou creat, marind suprafata orasului.

A locui in apropierea centrului de interes si profit era o necesitate evidenta sporind sansele de castig in piata concurentiala. Spatiul fiind limitat s-au constituit inelele concentrice ale dezvoltarii - deformate in unele cazuri datorita supunerii la limitarile topografice.

Cand distanta unui inel de centru a devenit inconfortabil de mare, si a atins un nivel critic, au trebuit sa apara centre de interes mai mici, repolarizand utilizarea solului.

Exista un amestec optim intre tipul de activitati numarul de locuitori si dotarile existente care putea favoriza la un moment dat mutarea unui centru.

Perioada industriala a modificat ratiunea centrelor de oras din punct de vedere al activitatilor introduse. Castigul se realiza acum nu in pravaliile tranzitate din centru ci in fabricile construite spre marginea oraselor deplasarea spre centru fiind mai redusa ca timp uneori lasandu-le fara posibilitatea de a realiza profit acolo. De asemenea si consumarea castigului s-a mutat cat mai aproape de domiciliu ducand la dezvoltarea centrelor de interes locale deja existente care in unele cazuri au depasit ca dimensiuni si amploare chiar zona initiala centrala a orasului.

03. Centrul impus / ne-adoptat de locuitori

In unele orase, ratiuni ce tin de dezvoltarea urbanistica totalitara au ignorat modul de functionare al orasului si au ales un centru convenabil cel mai adesea pentru functia de parada publica, au realizat dotarea spatiului cu cladiri ce pot adaposti functiuni corecte pentru satisfacerea cerintelor unui centru, insa proportia de functiuni, si numarul de oameni nu a fost potrivit pentru a sustine existenta lui. Astfel de centre impuse poarta adesea nume de piete (ex: Piata Unirii) insa sunt straine de fluxul si activitatile ce se desfasurau in locuri cu astfel de nume (ex: piata - loc de schimb, loc al profitului; Loc, spatiu întins, descoperit, unde se întâlnesc si se întretaie mai multe strazi într-un oras;totalitatea relatiilor economice ce apar în procesul de vânzare-cumparare a marfurilor), mai mult, le lipseste si ingredientul arhitectural potrivit pentru a produce coagulare de activitati si locuitori.

De multe ori redesenarea centrelor de oras nu a tinut seama de sistemul de relatii dintre componentza activitatilor, functiunile si numarul de oameni care folosesc aceste spatii. S-a schimbat sistemul de acces in centru, s-au renovat cladirile insa spatiile au ramas goale.

04. Criza centrului

Daca zona centrala nu este generatoare de profit nu poate justifica prezenta locuitorilor in acea zona, unde nu intamplator s-au acumulat cu timpul cladiri si spatii cu valoarea arhitecturala si urbanistica ridicata. In acest caz aceste cladiri si spatii cad in ingrijirea statului care de cele mai multe ori nu are puterea financiara pentru a sustine la nesfarsit intretinerea lor, sfarsind prin a fi abandonate si stergand cu timpul prestanta si trecutul unui oras.

Curentul de gandire “New Urbanism” a incercat sa remedieze aceasta situatie prin incurajarea atat a proiectantilor cat si a utilizatorilor de a sustine crearea si folosirea de spatii ce pot fi parcurse doar pe jos sau cu bicicleta, urmarind inundarea cu pietoni a zonelor centrale si generarea de cerere de servicii adecvate, care sa poata sustine locuitorii din cladirile zonelor centrale.

05. Centrul in orasul de maine

Astazi dematerializarea produsului comercializat distruge sau diminueaza rolul centrului, fragmentandu-l pana la un nivel nereprezentativ din punct de vedere topografic dar coerent economic - acest model de evolutie putand reduce mobilitatea locuitorilor in orase, decongestionandu-le.

PUD - Plan Urbanistic de Detaliu

March 3rd, 2009
Prevederile legale referitoare la PUD despre care am mai scris aici, au fost din nou modificate prin Ordonanta de Guvern OG nr.27 din 27-08-2008 astfel incat acum prin acest tip de documentatie de urbanism se mai pot reglementa doar retragerile laterale, frontale si posterioare ale cladirii fata de limitele parcelei, conform ilustratiei de mai jos.

Reglementari PUD

Pe de o parte aceasta initiativa este posibil sa aduca o limitare a abuzurilor imobiliare din orasele mari, Bucurestiul fiind vedeta la volumul de proiecte supradimensionate aprobate prin PUD.
De cealalta parte avem proprietarii de terenuri mici si medii care doresc sa isi construiasca sau sa-si extinda locuintele doar cu putin peste maximul admis in acest moment pentru zona respectiva. Acestia vor avea de suferit, insa probabil ori intiativa legsilativa va fi anulata in conditiile crizei financiare actuale, ori proprietarul va trebui sa se alieze cu alti vecini pentru a putea sustine financiar realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care sa le permita ridicarea indicilor urbanistici pentru a folosi terenul mai bine, sau - in ultimul caz - mingea va ajunge in terenul arhitectului care va trebui sa foloseasca mai judicios volumul oferit pentru constructie prin pud.

Cere o oferta de pret pentru PUD acum, click aici

Criza financiara, Statul si Orasul

February 18th, 2009

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, in Marea Britanie a aparut expresia welfare state - statul instarit - menita sa expresie menita sa faca o distinctie clara intre situatia economica existenta in acel moment in zona tarilor aliate si cea a Germaniei - pentru care a fost folosita expresia “warfare state” - statul razboinic.

Este vorba de un model economic idealist reprezentat de un set de servicii pe care statul se angaja sa le ofere cetatenilor sai pentru a le asigura un trai bun - garantat.

In anii ‘70-’80 datorita moderarii cresterii economice, statul a inceput sa intre in criza financiara si a trebuit sa caute noi moduri de a permite administratiilor locale sa supravietuiasca ba chiar sa prospere, oferind in acest fel posibilitatea dezvoltarii oraselor - ce incepeau sa fie sufocate de presiunea migrationista dinspre rural spre urban - ceea ce numim acum procesul urbanizarii. A rezultat un nou model de conducere numit statul deconcentrat. Mai multa putere de decizie locala inseamna mai multa independenta fata de Stat. Inseamna ca orice administratie locala nu mai trebuie sa astepte finantare de la stat ci trebuie sa se comporte ca o organizatie privata ce este nevoita sa-si genereze profit si renume pentru a reusi.

Atunci cand sistemul functioneaza corect, procesul urbanizarii este accelerat, datorita faptului ca doar in oras se pot realiza venituri mari, acest lucru atragand mai multi oameni care se muta din rural in urban, generand la randul lor o presiune asupra oraselor pentru a-si mari suprafata si capacitatea de a sustine mai multi locuitori. Acest lucru reprezinta oportunitatea administratiei locale de a face parteneriate public-privat pentru a reusi sa acopere aceste nevoi ale orasului.

Am ajuns in anul 2008-2009, criza financiara persista si devine mai acuta, iar datorita micsorarii numarului de credite valide, sistemele bancare mondiale se clatina. Deodata, mari organizatii bazate pe profit incep sa-si piarda clientii si ca o consecinta imediata sunt nevoiti sa renunte la angajati pentru a-si pastra un loc bun in cotatiile bursiere. La fel se intampla probabil si cu unele din companiile cu care administratia locala avea contracte, iar asta are un impact imediat asupra investitiilor in oras. Daca nu se investeste in infrastructura orasul nu poate creste, nu se fac investitii imobiliare, nu exista cerere si nu exista nici locuri de munca.

Statul se vede nevoit sa salveze cateva din aceste organizatii pentru a pastra locuri de munca si a tine situatia in control. Este oare acesta momentul in care vom asista la re-afirmarea puterii Statului in raport cu organizatiile locale? In aceste conditii, la ce efect ne putem astepta in legatura cu cresterea oraselor in viitor? Este posibil ca ritmul procesului de urbanizare sa scada, iar in unele cazuri - acolo unde situatia economica in urmatoarea perioada nu se va ameliora - putem asista la o inversare a procesului de urbanizare, unde forta de munca, strivita de efortul de a se sustine in orase le va evita, si se va intoarce in mediul rural sau semi-rural, acolo unde se poate crea un mediu potrivit pentru auto-sustinere.

Harta cai ferate din Bucuresti (partea 1)

November 16th, 2008

Un subiect interesant il reprezinta sistemul de transport in Bucuresti. Bineinteles acest studiul acestui subiect poate fi extins si detaliat spre toate ramurile care acopera conceptul de transport. Putem analiza astfel:

Dupa tipul caii folosite:

-sistemul de cai de transport
-terestre 
-supraterane
-cai rutiere
-cai ferate (tramvaie, trenuri)
-subterane
-cai rutiere subterane
-cai ferate subterane (trenuri, metrou) 
-navale
-maritim
-fluvial
-aerian

Dupa importanta si functiunea cladirilor care au fost amplasate in vecintatea unor cai de transport:

-cladiri sau ansambluri de cladiri cu functiune de locuire
-cartiere cu densitate mare de locuitori/mp
-cladiri sau ansamblu de cladiri cu functiune industriala
-fabrici sau uzine
-centrale termoelectrice
-cladiri sau ansamblu de cladiri cu functiune industriala dubla
-platforme industriale
-cladiri sau ansamblu de cladiri cu functiune speciala (guvernamentala, militara) -presedentie/regalitate
-parlament
-ministere
-cladiri cu functiune speciala 

Mai intai sa vedem pe unde au existat cai ferate urbane in Bucuresti si ce functiuni erau servite de aceastea.

Pentru majoritatea celor care mai folosesc trenul drept mijloc de transport in zilele noastre a devenit o obisnuita de a se deplasa pana la Gara de Nord, a lua trenul si a pleca spre destinatie.
Bucurestiul insa a avut mai multe gari, folosite in perioada de glorie a transportului pe calea ferata, unele mai existand si azi, altele fiind complet disparute.
Astfel, o mica cercetare istorica ne dezvaluie o parte fascinanta despre prezenta cailor ferate in viata orasului Bucuresti, unele urme ale instalatiilor de cai ferate mai putand fi vizibila si azi.
Prezenta sinelor in oras este in stransa legatura cu doua motive: transportul de persoane si transportul de marfuri, iar acesta din urma este legat de industria orasului.

In principiu ca marfuri erau transportate urmatoarele bunuri:

-carbune si petrol(pentru centralele termice)
-cereale (pentru silozuri, fabrici de panificatie si de productie bauturi)
-ansambluri de piese pentru echipamente mecanice sau electrice, si materiale de constructie(IMGB, Malaxa, Semanatoarea, Industriilor, Electronica Pipera, Grivita, Antrepozite, Platforma Chimica Dudesti-Policolor)
-material militar (Arsenalul Armatei, Forturi)
-alimente (Hala Obor, Sere)

Harta cai ferate din Bucuresti
{Imaginea 1 - Harta CF urbane Bucuresti}

Mai sus am suprapus diverse harti cu informatii despre caile ferate din Bucuresti din perioada 1870 pana in prezent, apoi o suprapunere a catorva din industriile enumerate mai sus.

Ce inseamna PUD

September 4th, 2008

Daca aveti deja un certificat de urbanism eliberat de la primaria sectorului dumneavoastra si vi se cere PUD, cu siguranta v-ati pus aceasta intrebare. O sa incerc sa dau un raspuns cat mai precis.

PUD atunci cand este cerut va este necesar pentru a arata autoritatilor modul in care urmeaza sa va construiti cladirea (locuinta, birouri sau alte constructii); astfel acest pud - fie ca depasiti numarul de etaje, ori vreti sa va apropiati cladirea la mai putin de 5 metri fata de vecinul din spate, aveti nevoie de pud.
Are cateva foi si este insotit de un memoriu tehnic in care este prezentata situatia existenta si propunerea. In paralel trebuiesc intocmite si dosarele de avize pentru PUD (de obicei 6 dosare) care se depun pentru a obtine avizul in vederea aprobarii pud-ului. Apoi impreuna cu partile desenate se depun la primaria sectorului de care apartineti si apoi veti primi aprobarea si puteti continua cu proiectul propriu-zis pentru cladire, ce va obtine avize separate doar pentru cladire.
Daca doriti mai multe informatii contactati-ma facand click aici.

Ultimul film la cinema Aurora

August 11th, 2008

Fiind in trecere pe bulevardul Ferdinand la intersectia cu Mihai Bravu pe partea dreapta inspre Ritmului parca lipsea ceva.

Unele cladiri sunt intiparite asa de bine in harta noastra mentala avand probabil valoare de reper in zona, in asa fel incat atunci cand au loc modificari le sesizam cu ceva intarziere mereu asteptandu-ne ca reperul sa fie la locul stiut.

Le fel si cu “acel ceva ce lipsea” de care ziceam la inceputul articolului.
M-am uitat atent si mi-am dat seama ca acolo era locul unde existase cinematorgraful Aurora. Acum mai sunt doar 2 calcane apartinand blocurilor intre care era incadrat. Placuta cu numele investitiei arata ca se va construi un hotel.
Asteptam sa vedem daca va prelua ceva din fatada veche sau, cum se poarta in Bucuresti daca va fi eliminata complet memoria locului.