Noua cladire BRD ce “rasare” din spatele muzeului Grigorie Antipa.
Schimbari in Piata Victoriei
June 22nd, 2007Ce se putea face in zona lacului Titan
October 28th, 2002Zona analizata se afla in sud-estul capitalei, in vecinatatea parcului Titan.
Mobilarea acestei zone s-a efectuat in trei etape pe parcursul anilor 1968-1978-1988.
Prima etapa corespunde aplicarii principiilor urbanismului deschis, regasindu-se in unitati de locuit cu regim de inaltime P+4/P+10, spatiile create fiind generoase, la fel fiind si amplasarea cladirilor (retrageri 1,5h, asezate in vecinatatea parcului si lacului Titan).
A doua etapa corespunde amplasarii locuintelor colective joase P+4, dispuse in incinte semi-inchise corespunzand principiilor urbanismului inchis, creeandu-se astfel o serie de spatii semi-private ce au fost destul de apreciate de utilizatori, cel putin pana s-a intervenit cu etapa a III-a de indesire si placare a fronturilor strazilor pentru o folosire cat mai judicioasa a terenurilor fapt care a dus la aparitia unor disfunctii importante legate de insorire, spatii verzi insuficiente, densitate a locuirii prea mare, lipsa locurilor de parcare, in aceea perioada facandu-se rabat de la orice accesoriu arhitectural de fatada, fapt care este usor observabil prin compararea imaginii locuintelor din prima etapa fata de cele ulterioare. Tot in acest fel calitatea locuirii s-a diminuat, dezinteresul fata de spatiile comune a crescut, dupa 1989 putinele spatii verzi au fost abuziv ocupate de catre mici intreprinzatori care au adus cu sine un set nou de disfunctii contribuind la degradarea conditiilor de locuire.
Daca inainte de 1989 exista o regula cu privire la intretinerea spatiilor comune, fortand intr-o anumita masura locuitorii sa le intretina, dupa 1989 acestea pur si simplu au ajuns in paragina efectul accentuandu-se pe masura ce un nou tip de locuitori au inceput sa populeze aceste zone, aducand cu ei si multe obiceiuri care nu corespundeau cu modul de utilizare initial al spatiilor. Spre exemplu au inceput sa creasca pasari de curte sau mai ales cei care locuiesc la parter si-au pornit propria afacere in apartament, au construit un acces separat – propriu catre apartament; au aparut parcaje spontane pe altadata locurile de joaca pentru copii, sau chiar in gradina de fatada. Efectul este acelasi: s-a pierdut si se pierde in continuare acest pretios spatiu comun, singurul care ar putea media disfunctia in sine a locuirii in comun, care pe alocuri este aproape insuportabila.
Principala cauza in opinia mea este insuficienta acoperire legislativa si juridica a acestor terenuri care par sa fie ale nimanui, dar totusi ale tuturor.
Prin acordarea responsabilitatilor dar si a drepturilor depline asupra acestor terenuri, este posibil sa creasca interesul comun al locuitorilor de a intretine aceste spatii – prin intermediul unor promotori care sa inteleaga si sa respecte eventualele planuri si solutii de amenajare a acestor spatii venite din partea arhitectilor.
Asemenea solutii vor trebui sa ia in considerare particularitatile fiecarei situatii in parte, totodata avand grija sa creeze o imagine unitara la nivel de ansamblu (unitate in diversitate).
Noi specii in ecosisteme
July 4th, 2002Orice specie poseda o anumita capacitate de raspandire geografica si ecologica. In functie de valentele lor ecologice speciile isi extind arealele, populeaza vastele intinderi oceanice si continentale, reusesc sa populeze insulele cele mai indepartate, trec dintr-o regiune geografica in alta, patrund in retelele hidrografice ale uscatului, in izvoare, panze freatice, pesteri etc..
In acest proces, multe incercari se soldeaza cu esec din cauze diferite: factori abiotici nepotriviti, biocenoza noua se dovedeste atat de complexa si inchegata incat nu permite instalarea noului intrus. Atunci cand acest lucru reuseste, el determina o transformare treptata atat a speciei patrunse, cat si a biocenozei in care a reusit sa se instaleze.
Patrunderea intr-un nou ecosistem inseamna schimbarea corelatiilor cu factorii biotici si abiotici, deci schimbarea modului de actiune al selectiei ceea ce duce treptat, in succesiunea generatiilor, la schimbarea mai mult sau mai putin profunda, a genofondului populatiei patrunse, la adaptarea ei fata de noile conditii. Dar totodata ea reprezinta un nou factor biologic in viata ecosistemului si prin trasaturile sale particulare, prin modul de indeplinire al functiilor sale, ea determina anumite schimbari structurale si functionale in intregul ecosistem in care a patruns, pana la stabilirea unei noi stari de echilibru.
Aceste schimbari, produse in mod natural, se desfasoara de obicei lent, treptat, in timp indelungat, fara pertubari violente, desi in final pot afecta profund speciile implicate.
Exemple ce pot ilustra cele spuse: populatiile de pe Insulele Galapagos –insulele acestui arhipelag sunt de natura vulcanica, nu au avut legatura directa cu continentul si au fost populate de plante si animale venite (activ sau pasiv) din America de Sud. Insulele fiind indepartate intre ele, populatiile stabilite pe fiecare insula s-au dezvoltat in izolare, neputand circula de pe o insula pe altele. Ca urmare fiecare are speciile ei endemice, inrudite cu specii sud-americane, dar net diferite de acestea. Unele specii s-au schimbat profund. De pilda o specie de soparla a devenit acvatica (singura specie de soparla acvatica cunoscuta), un cormoran a devenit nezburator etc.; o pasare - starcul de cireada african, care recent a ajuns in America de Sud (adus de furtuna), s-a extins in partea sudica a Statelor Unite devenind un element component al biocenozelor locale, fara sa fi adus perturbari remarcabile.
Omul a schimbat desfasurarea acestor procese naturale. Prin intensificarea circulatiei si dezvoltarea mijloacelor de transport a oamenilor si a marfurilor, prin cresterea necesitatilor economico-sociale, raspandirea plantelor si animalelor a dobandit o amploare fara precedent, de cele mai multe ori scapand de sub controlul selectiei si al oamenilor.
Introducerea de elemente (specii) straine in diferite biocenoze poate fi neintetionata s-au intetionata.
Consecintele unor asemenea introduceri se soldeaza deseori cu cresteri neobisnuite ale numarului indivizilor speciei date, soldandu-se adesea cu adevarate catrastofe ecologice si economice.
Introduceri neintentionate. In Brazilia au ajuns (adusi pe o nava) cativa tantari, vectori ai malariei, care pana atunci existau numai in Africa. La scurt timp a aparut malaria, care a imbolnavit si omorat mii de oameni. Acest efect dezastruos s-a datorat unor trasaturi ecologice si comportamentale specifice tantarului african. In Brazilia existau si exista tantari vectori ai malariei, dar larvele lor traiesc in ape umbrite, in interiorul padurilor, iar adultii de obicei nu patrund in locuintele oamenilor. Tantarul african se dezvolta in ape insorite, in afara padurii si se adaposteste in locuintele oamenilor, unde se produce si atacul. Cunoasterea acestor particularitati a permis si usurat combaterea acestor tantari din America de Sud.
Ca masura de prevedere a fost introdus un control general al avioanelor. In unul dintre ele a fost gasita o musca tete, vector al bolii somnului specifica Africii.
Un alt exemplu se refera la o ciuperca ce paraziteaza pe castani. Ciuperca a ajuns in S.U.A., adusa din Asia, cu material saditor din pepiniere. Ciuperca paraziteaza si pe castanii din Asia, fara insa a dauna arborilor (s-a produs adaptarea reciproca a speciilor). Castanul est-american s-a dovedit extrem de sensibil la ciuperca asiatica. De mentionat ca pe acest castan paraziteaza doua specii americane de ciuperci, fara a-i pricinui daune. In scurta vreme specia de ciuperca asiatica a distrus castanul de pe vaste intinderi, pricinuind pagube materiale considerabile.
Ca urmare, culturile de castan au fost inlocuite prin introducerea speciei de castan chinezesc rezistent la ciuperca.
Semnificatia acestui exemplu sta in adaptarea reciproca a speciilor (ciuperca - castan), elaborata in decursul evolutiei indelungate, in comun, in aceeasi biocenoza si lipsa unei asemenea adaptari cand vin in contact specii din biocenoze diferite.
O alta catrastofa economica s-a produs cand afidul a patruns din America in Franta (prin porturi). Pana atunci aceasta insecta traia pe specii de vita salbatica din S.U.A., la vest de Muntii Stancosii, fara a pricinui pagube vizibile (adaptare reciproca a genofondului). Ajuns in Franta si Algeria a distrus culturile de vita pe suprafete imense. Atunci a aparut ideea de a altoi soiurile europene de vita cu cele americane, rezistente la aceasta insecta. In acest fel a fost stavilita invazia acestui afid.
Patrunzand in noi ecosisteme unde adesea lipseau dusmanii lor naturali, care le controlau inmultirea si fata de care erau adaptati, inclusiv prin potentialul lor reproductiv, noile specii se inmulteau necontrolt introducandu-se nu numai in agrosisteme cu stucturi simplificate ci si in biocenoze naturale, deteriorand echilibrele existente, inlocuind adesea multe specii endemice, modificand mai mult sau mai putin violent si profund structura biocenezelor.
Un alt exemplu din categoria introducerilor neintentionate se refera la gandacul de Colorado important daunator al culturilor de cartof. Dupa cum bine se stie, cartoful este de origine americana si a fost introdus in Europa unde, prin selectie artificiala, au fost obtinute variate soiuri. Gandacul de Colorado exista in biocenozele naturale in zona de est a Muntilor Stancosi, din Colorado pana in Mexic, hranindu-se mai ales cu un solanaceu spontan. El a trecut pe cartoful cultivat cand acesta, adus din Europa in America, s-a raspandit, prin cultivare, spre vest si a ajuns in contact cu aria de raspandire narurala a gandacului. Din acest moment insecta a inceput repede sa inainteze spre rasarit, ajungand in Europa, unde pana in prezent nici o metoda de combatere nu a reusit sa o distruga.
Bizamul, specie de mamifer nord-americana, a fost adus in Europa de un amator. Scapand din cultura a inceput invadarea Europei. A patruns si s-a extins si in Delta Dunarii unde, a pricinuit pagube importante datorate unei inmultiri explozive, distrugand un mare numar de vintire si taliene. In prezent specia s-a integrat in ecosistemele din Delta Dunarii.
Introduceri intentionate s-au facut si se fac in cele mai diferite scopuri –plante de cultura (alimentare, tehnice, esente lemnoase, decorative), animale pentru scopuri alimentare, cinegetice, estetice. Dar, adesea urmarile acestor introduceri sunt cu totul neprevazute, nedorite si pagubitoare atat pentru economia umana cat si pentru ecosistemele naturale corespunzatoare care se deterioreaza.
Unul din cele mai graitoare exemple de acest fel il reprezinta Noua Zeelanda. Formata din doua insule principale este izolata de continentul cel mai apropiat –Australia, ceea ce a facut ca aici sa se pastreze si sa se dezvolte o remarcabila flora si fauna endemica. Din cauza izolarii aici nu au putut patrunde alte mamifere decat doua specii de liliac si caini, introdusi de bastinasii Maori.
Dupa descoperirea ei de catre albi, s-a inceput introducerea, destul de masiva, de noi specii – in 120 ani au fost introduse 207 specii numai din grupul vertebratelor, dintre care 29 au ridicat tot felul de probleme. Au fost introduse (iepurii de vizuina devenind prea abundenti) mamifere carnivore ca hermina, dihorul, nevastuica. Dar acestia inmultindu-se au devastat in primul rand pasarile autohtone.
A fost introdus cerbul care s-a inmultit vertiginos si s-a extins in ambele insule. Impreuna cu oile introduse si ele, au distrus numeroase specii de plante, au oprit regenerarea padurilor, au dus la extinderea eroziunilor. In final s-a recurs la impuscarea si otravirea lor, lucru ce persista si in prezent.
A fost introdus marsupialul opossum ca animal de vanatoare pentru blana. S-a inmultit repede si fiind ierbivor, a pricinuit uriase pagube padurilor si livezilor (numai intr-un an au fost omorate proape un milion de exemplare).
Ca urmare a acestor introduceri, intreaga flora si fauna endemica, de o inestimabila valoare stiintifica, intreaga structura a biocenozelor unice, au fost deteriorate in mod ireversibil.
In Australia au fost aduse cateva exemplare de iepure de vizuina. S-au inmultit nestavilit, neavand dusmani naturali si au devenit un adevarat flagel.
S-au introdus vulpi din Europa, dusmanii naturali ai iepurelui. Dar vulpile au preferat sa consume miei si fauna locala mai usor accesibila, determinand alte si complexe schimbari biologice. O viroza vehiculata de o capusa a stavilit extinderea vulpilor. Inmultirea si extinderea iepurilor a fost oprita prin introducerea mixomatozei, o viroza a iepurilor. Dar dupa o perioada iepurii au devenit partial imuni, astfel incat in prezent, dupa fiecare epidemie de mixomatoza, numarul lor creste tot mai mult.
Mangusta – mamifer originar din regiunea Indo-Malayeza a fost introdus in insula Jamaica, cu scopul distrugerii sobolanilor care pricinuiau mari daune culturilor de trestie de zahar. Odata introdusa mangusta, realmente a pustiit insula, distrugand nenumarate animale salbatice, inclusiv serpi, soparle, broaste, crabi, ca si animale domestice (pui de pisici, caini, pasari). Astazi este stabilizata o biocenoza mult diferita de cea initiala.
In lacul Wisconsin din America de Nord a fost introdus crapul, peste de origine asiatica. In decurs de 20 ani, fauna ihtiologica a lacului s-a schimbat profund in comparatie cu a altui lac vecin, aflat in conditii asemanatoare cu primul, dar in care nu s-au introdus crapi. Efectivul unei serii de specii a scazut considerabil, iar altele au disparut complet. Una din cauze a fost distrugerea vegetatiei de catre crap.
Atunci cand o specie introdusa intr-un ecosistem nou pentru ea, reuseste sa se stabileasca in el si sa se reproduca normal, zicem ca s-a produs aclimatizarea speciei respective.
Pentru reusita aclimatizarii ea trebuie precedata de o cercetare atenta a speciei date, tinand seama de cateva criterii impotrante. Astfel, cunoscand arealul speciei, trebuie stabilit daca in noul ecosistem caracteristicile climaterice corspund cerintelor speciei date in toate momentele importante ale vietii. Pe langa acesta, cunoscand biologia speciei date (habitatul pe care-l prefera conditiile necesare reproducerii, hrana, dusmanii etc.) trebuie stabilit ca, in ecosistemul receptor nu exista specii autohtone cu biologia asemanatoare, deci trebuie stabilit ca exista un loc liber in economia ecosistemului dat.
• Bibliografie:
- Popescu Maria; Popescu Miron – “Ecologie aplicata” – Editura Matrix Rom, Bucuresti 2000
Diagnostic pentru o zona din Floreasca
January 25th, 2002• SIMPTOM (ANALIZA)
Situl analizat este asezat la confluenta a trei zone diferite: zona parcului sportiv Dinamo, zona de locuinte interbelice si zona fostului cinematograf Floreasca cu locuinte postbelice.
In prezent terenul este folosit de RATB ca garaj pentru parcul auto, producand multe neplaceri locuitorilor din zona.
Totodata, pe strazile Giuseppe Garibaldi si Johann Sebastian Bach trotuarele sint ocupate aproape in totalitate de autoturismele locatarilor, ingreunand circulatia.
• DIAGNOSTIC (SINTEZA)
Intreruperea vechii artere scurt-cicuit intre Blvd. Floreasca si Blvd. Barbu Vacarescu a condus la folosirea unui nou traseu desfasurat pe strazile Bartok, Rahmanninov si Rossini care aduce un plus de stres acustic zonei deja poluate de garajul RATB.
In plus, vizual (in plan), atat parcul cinematografului cat si anexele parcului sportiv Dinamo sint intoarse cu “spatele” la zona analizata, rezultand o insula izolata.
Deasemenea lipsa parcarilor amenajate este o disfunctie a zonei studiate.
• REMEDIU (PROPUNERE)
Se propune reintregirea traseului auto Donizetti-Rossini pentru a elimina traficul interstitial aratat mai sus. In zona adiacenta cinematografului se propun locuinte sociale colective P+3 – P+5 cu garaje la subsol. Pe doua din laturile zonei se vor prevedea locuri de parcare pentru a prelua autoturismele locuitorilor din zona adiacenta, precum si cele venite ocazional.
Compozitional, am incercat sa schimb centrul de greutate al liniei de simetrie ce trece prin parcul cinematografului, dirijand-o spre zona alaturata parcului sportiv printr-un pietonal ce traverseaza locuinta colectiva centrala.
Propun deasemenea tratarea speciala a fatadei posterioare a cinematografului pentru a o deschide vizual spre zona actualului garaj.
Excursie pe Calea Victoriei
November 21st, 1999CALEA VICTORIEI – TRONSON 1
ISTORIC
• Initial se numea Podul Mogosoaiei, si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1692, denumirea strazii fiind schimbata in anul 1878 in “Calea Victoriei”;
• In 1911 se adopta primul plan de aliniere stradala pentru Bucuresti, cu retrageri mici la strada, acest lucru observandu-se in asezarea cladirilor vechi in imediata apropiere a strazii;
• In 1935 se prevede deschidere la frontul bulevardului, rezultand alte alinieri.
ELEMENTE CARACTERISTICE
• Porticul, cu rol de protectie, suplineste pietonalul, in zonele unde acesta este ingust;
• Este pastrata inaltimea la cornisa la majoritatea cladirilor, intervenindu-se cu retrageri in cazul celor care depasesc regimul de inaltime mediu la front;
• In general, s-a acordat atentie tratarii speciale, pe rotund, la cladirile cu tronsoane de colt.
DISFUNCTII
• Lipsa vegetatiei de aliniament;
• Lipsa unui spatiu de odihna (parculet-zona verde);
• Tratare defectuoasa a colturilor la unele cladiri;
• Majoritatea insertiilor postbelice au fost facute netinandu-se seama de spiritul zonei, rezultand fatade incompatibile cu stilul neoclasic, imprimat de doua repere importante ale zonei – cladirea CEC si Muzeul National de Istorie.
CALEA VICTORIEI – TRONSON 2
ELEMENTE
• La hotelurile Bulevard (construit 1895), si Capitol se observa elemente identice la fatada, volumetrie (cupole) si ancadramente;
• Perspectiva directa sustinuta care strapunge Calea Victoriei dinspre intrarea Teatrului National pe tot culoarul strazii Edgar Quinet;
• La blocul de locuinte care adaposteste la parter magazinul Steilmann (nr. 46 - langa Teatrul Odeon), s-a incercat pastrarea ritmului vertical pe fatada, a bowindo-urilor si a inaltimii la cornisa generate de cladirea de langa acesta.
• Palatul Telefoanelor aflat in reconsolidare creeaza o imagine dezolanta.
• Venind spre Palatul Telefoanelor ai senzatia ca strada este ingusta, datorita raportului dintre inaltimea frontului si latimea strazii.
• In general, pe partea dreapta a Caii Victoriei, pana in Piata Revolutiei frontul este continuu si opac cu mici variatii in inaltime.
• Trecand de Hotel Continental se observa tratarea pe curb a tronsonului continand magazinul Muzica pe de-o parte si blocul Romarta vis-a-vis.
• Pe fatada dinspre Piata Revolutiei a blocului Romarta am observat nisele conice rotunjite ale unei arteziene (in stare de degradare) cu elemente decorative reprezentand capete de lei.
• Privind inspre biserca Cretzulescu (construita 1720), avem parte de o perspectiva larga, tinuta pe stanga de Muzeul National de Arta, si in fundal cu dominante verticale (blocuri de locuinte) si de intrarea in parcul Cismigiu.
• Fostul Palat Regal are o istorie interesanta: “…intre anii 1812-1815 a fost construita din ordinul logofatului Dinicu Golescu o cladire cu doua etaje in stil neoclasic, cunoscuta ulterior si sub numele de Casa Golescu. Sub domnia lui Alexandru Ghica casa a fost transformata in palat Regal care in 1837 a fost renovat. In 1885 cladirii i s-a adaugat o noua aripa. In urma incendiului in 1927 constructia a fost distrusa, intre anii 1930-1937 pe locurile acesteia ridicandu-se actuala cladire…”
• De-a lungul Pietii Revolutiei privirea se opreste pe Hotelul Hilton, cap de perspectiva, sau mai inaintand putin, spre Ateneul Roman – construit in 1888 pe locul unei foste manastiri.
