CALEA VICTORIEI – TRONSON 1
ISTORIC
• Initial se numea Podul Mogosoaiei, si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1692, denumirea strazii fiind schimbata in anul 1878 in “Calea Victoriei”;
• In 1911 se adopta primul plan de aliniere stradala pentru Bucuresti, cu retrageri mici la strada, acest lucru observandu-se in asezarea cladirilor vechi in imediata apropiere a strazii;
• In 1935 se prevede deschidere la frontul bulevardului, rezultand alte alinieri.
ELEMENTE CARACTERISTICE
• Porticul, cu rol de protectie, suplineste pietonalul, in zonele unde acesta este ingust;
• Este pastrata inaltimea la cornisa la majoritatea cladirilor, intervenindu-se cu retrageri in cazul celor care depasesc regimul de inaltime mediu la front;
• In general, s-a acordat atentie tratarii speciale, pe rotund, la cladirile cu tronsoane de colt.
DISFUNCTII
• Lipsa vegetatiei de aliniament;
• Lipsa unui spatiu de odihna (parculet-zona verde);
• Tratare defectuoasa a colturilor la unele cladiri;
• Majoritatea insertiilor postbelice au fost facute netinandu-se seama de spiritul zonei, rezultand fatade incompatibile cu stilul neoclasic, imprimat de doua repere importante ale zonei – cladirea CEC si Muzeul National de Istorie.
CALEA VICTORIEI – TRONSON 2
ELEMENTE
• La hotelurile Bulevard (construit 1895), si Capitol se observa elemente identice la fatada, volumetrie (cupole) si ancadramente;
• Perspectiva directa sustinuta care strapunge Calea Victoriei dinspre intrarea Teatrului National pe tot culoarul strazii Edgar Quinet;
• La blocul de locuinte care adaposteste la parter magazinul Steilmann (nr. 46 - langa Teatrul Odeon), s-a incercat pastrarea ritmului vertical pe fatada, a bowindo-urilor si a inaltimii la cornisa generate de cladirea de langa acesta.
• Palatul Telefoanelor aflat in reconsolidare creeaza o imagine dezolanta.
• Venind spre Palatul Telefoanelor ai senzatia ca strada este ingusta, datorita raportului dintre inaltimea frontului si latimea strazii.
• In general, pe partea dreapta a Caii Victoriei, pana in Piata Revolutiei frontul este continuu si opac cu mici variatii in inaltime.
• Trecand de Hotel Continental se observa tratarea pe curb a tronsonului continand magazinul Muzica pe de-o parte si blocul Romarta vis-a-vis.
• Pe fatada dinspre Piata Revolutiei a blocului Romarta am observat nisele conice rotunjite ale unei arteziene (in stare de degradare) cu elemente decorative reprezentand capete de lei.
• Privind inspre biserca Cretzulescu (construita 1720), avem parte de o perspectiva larga, tinuta pe stanga de Muzeul National de Arta, si in fundal cu dominante verticale (blocuri de locuinte) si de intrarea in parcul Cismigiu.
• Fostul Palat Regal are o istorie interesanta: “…intre anii 1812-1815 a fost construita din ordinul logofatului Dinicu Golescu o cladire cu doua etaje in stil neoclasic, cunoscuta ulterior si sub numele de Casa Golescu. Sub domnia lui Alexandru Ghica casa a fost transformata in palat Regal care in 1837 a fost renovat. In 1885 cladirii i s-a adaugat o noua aripa. In urma incendiului in 1927 constructia a fost distrusa, intre anii 1930-1937 pe locurile acesteia ridicandu-se actuala cladire…”
• De-a lungul Pietii Revolutiei privirea se opreste pe Hotelul Hilton, cap de perspectiva, sau mai inaintand putin, spre Ateneul Roman – construit in 1888 pe locul unei foste manastiri.
Terenul pe care multi dintre noi il stim de ani de zile inconjurat de un gard metalic, ruginit, a fost in final ocupat de o constructie ce-i confera o oarecare utilitate, interesanta fiind insa incercarea de a reconstitui o parte din specificul acestui spatiu - specific conferit de intrarea cu portic in fostul Teatru National, avariat grav de bombardamentele din 1944.
|