Posts Tagged ‘urbanizare’

Unde e capatul pamantului

Monday, April 20th, 2009

Poate ca ai calatorit prin America Centrala, ai vazut animale rare prin Madagascar si ai ajuns si prin Chile. Ai calatorit destul de mult - asa consideri, insa pana sa-ti faci impresia ca esti cel mai tare explorator trebuie sa sti si asta: desi sunt salbatice, nici unul din locurile astea nu mai pot fi considerate indepartate in anul 2009.

De fapt foarte putin din pamantul planetei mai poate fi considerat inaccesibil, conform unei harti care arata gradul de conectivitate al asezarilor, creata de cercetatori de la Centrul de Studii al Comisiei Europene din Ispra Italia si de de Banca Mondiala.

Harta este bazata pe un model in care se calculeaza timpul necesar pentru a calatori pe apa sau uscat la cel mai apropiat oras de peste 50.000 locuitori. Modelul combina informatii despre topografia terenului si accesul la drumuri, cai ferate sau retele navigabile. De asemenea mai ia in considerare cum factori ca altitudinea, accidentarea terenului sau barierele naturale si antropice pot incetini timpul calatoriei.

Puse pe harta, rezultatele ne rezerva surprize. Mai putin de 10% din uscatul planetei este la mai mult de 48 de ore de calatorie pe sol fata de un oras apropiat. Mai mult, zone considerate indepartate si inaccesibile nu sunt chiar asa de departe de civilizatie precum ati crede. In Amazon, de exemplu, retele intinse de riuri si un numar crescator de drumuri arata ca doar 20% din terenuri sunt la distanta mai mare de 2 zile fata de un oras - cu o populatie asemanatoare cu cea a provinciei Quebec, Canada.

Harta a fost creata pentru a arata cum distributia oamenilor le afecteaza acestora accesul la resurse precum educatia sau serviciile medicale, si cum indepartam viata salbatica chiar si din cele mai indepartate colturi ale planetei.

 

Sursa: www.newscientist.com/article/mg20227041.500-wheres-the-remotest-place-on-earth.html

Blocul din fata blocului

Friday, July 25th, 2008

Introducere

Dupa ce ani de zile, locuitorii mai vechi ai Bucurestiului au indurat pe rand, nationalizare, demolare, mutare la bloc si apoi plombare-indesire a cartierelor cu noi blocuri (perioada anilor 80), acum suntem din nou maltratati de acelasi fenomen - cresterea densitatii in cartiere deja supra-populate unde exista prea putine dotari publice sau prea putin spatiu verde real disponibil pentru locuitori. Oricum problema spatiului verde este cunoscuta ca fiind la limita inferioara a decentei locuirii intr-un oras mai nou membru al uniunii europene, dar acum spatiile verzi dispar si apar in schimb multe, multe blocuri. Termenul la moda este ansamblu rezidential - il putem identifica dupa panourile publicitare agresive din oras, cu multe culori, si fara nicio noima in opinia mea, si de fapt de ce ar avea nevoie de noima, oricum
cererea este mai mare decat oferta - altfel nu s-ar mai construi, nu? Cererea este mai mare decat oferta la noi deocamdata - modelul prabusirii pietei imobiliare este cunoscut deja peste ocean iar valurile lui ajung incet si la noi.

Ce se intampla?

Pe scurt iata ce cred ca se intampla:
-Terenurile nefolosite din Bucuresti trebuiau sa isi primeasca proprietari, ori cei legitimi ori altii neligitimi dar cu acte in regula - si si-au primit.
-Terenurile pentru a fi folosite - construite aveau nevoie de o regula formala - pentru asta avem PUG Bucuresti, dar si posibilitatea ca regulile de acolo sa fie schimbate prin PUZ sau PUD. Regulile din PUG-ul de la sfarsitul anilor 90 sunt
prea lejere facute asa probabil din teama de a nu obstructiona dezvoltarea capitalei. Insa multe din erorile actuale sunt cauzate cred eu de metoda dupa care s-a elaborat PUG-ul.
-Proiectele trebuiau facute de cineva iar multi din colegii arhitecti, sedusi de ofertele financiare, de previziuni si precedente realizate de ceilalti dezvoltatori, au produs: mai multi oameni in cutie, mai putini metri patrati pentru fiecare din ei
-Cladirile pentru a fi ridicate aveau nevoie de avize si aprobari - iar masinaria administratiei sufocata de cereri, servita cu salarii nesatisfacatoare s-a lasat coplesita de propuneri tentante din punct de vedere financiar.

Rezultatul

Multe din cartierele Bucurestiului si-au pierdut si urma de intentie urbanistica initiala - care nu era chiar asa daunatoare pana la urma. Acum este mult mai rau.
Pe fereastra in loc de parcuri, lacuri sau doar vegetatia obisnuita sau locurile de joaca - vedem ferestrele celuilalt bloc.
Spatiile interstitiale sunt acum sufocate de masini - undeva trebuie sa le parcam nu?
Retelele de distributie a utilitatilor isi vor fi atinge maximul de capacitate pentru care au fost prevazute dar nimeni nu calculeaza la un nou proiect daca mai e loc si pentru cei care vor dori sa construiasca ulterior. Cei din blocurile vechi nu mai conteaza deloc: Si ce daca face zgomot santierul sau raman ei fara apa sau curent electric. Nu-mi pasa! - isi agita frenetic mainile un dezvoltator - stand in mijlocul desertului provocat cu ocazia inceperii lucrarilor pe santierul unui nou ansamblu rezidential.