In perioada de documentare pentru licenta si diploma de la Institutul de Arhitectura, am avut placerea si mai ales surprinderea sa gasesc articole foarte interesante din colectia revistei “URBANISMUL IN ROMANIA”.

Unul din articole deplangea starea deplorabila a colectiei de cadastru pe care municipalitatea o detinea in acele vremuri pentru capitala tarii – Bucuresti. Lipsea rigoarea trasarilor in foile desenate manual, lipsea acuratetea reprezentarii, lipsea actualitatea informatiei – iar tara urma sa intre in cel mai important moment al dezvoltarii din punct de vedere economic si urbanistic din cate existasera pana atunci – “perioada interbelica”. Din aceasta cauza era necesara o baza cadastrala corecta pentru a putea sustine oportunitatea sau legalitatea noilor investitii imobiliare – si nu in ultimul rand pentru a putea sustine realizarea unui plan urbanistic cu reprezentare spatiala.

Foile cadastrale erau actualizate manual, existau stersaturi, nu se mai intelegea nimic. Insa, daca acum ma uit pe orice portiune de plan cadastral al Bucurestiului – editia 1911, scara 1:1000 copie Cincinat Sfintescu, pot sa spun ca este un plan foarte bine executat.

Contine curbe de nivel, contine nume de proprietari, contine numere postale, nume de strazi, si alte elemente urbane cartografiate. Facand o comparatie cu bazele cadastrale din 1956 scara 1:2000, actualizate rand pe rand in 1960, in 1978, in 1980, in 1988, in 1990, si in 1996 – acestea sunt mult mai slabe calitativ.

Foile cadastrale au suferit modificari ale dimensiunilor fizice si toata informatia este distorsionata. Cu toate acestea tocmai aceste planuri au fost folosite ca suport pentru studii realizarea Planului General de Urbanism al Bucurestiului.

Tot aceste planuri sunt folosite si in 2007 drept suport primar pentru multe companii ce au ca obiect proiectarea de arhitectura sau urbanism. Nu este de mirare ca apar diverse erori la masurarea suprafetelor sau la trasare. Intotdeauna aceste planuri ar trebui actualizate cu ridicari topo “proaspete”.